Coperta este foarte importantă în procesul de vânzare a unei cărți. Știm că mulți au auzit proverbul: “nu judeca o carte după coperta ei”, însă tocmai existența acestui proverb care vine să combată alunecarea spre aparență a gândirii umane, denotă necesitatea realizării unei coperți cât mai vandabile.

În primul rând, coperta trebuie să fie clară și să stârnească interesul la un prim impact cu potențialul cititor, indiferent de natura conținutului și de autor. Mai ales pentru autorii necunoscuți sau debutanți, o copertă cum trebuie poate face diferența între eșecul și succesul unui titlu.

Cartea se va vinde în librării, în chioșcuri de ziare, pe tarbe, în aeroporturi. Pe raft, adică. Deci coperta în primul rând, trebuie să fie vizibilă de la distanță. Chiar și în cazul librăriilor online, prima expunere a coperții, locația cea mai  apropiată de client este împreună cu alte cărți, lângă alte cărți, într-o dimensiune micșorată. De unde se înțelege de ce este nevoie de claritate, simplitate și atractivitate.

Titlul trebuie să fie mare, îngroșat, culoarea lui să contrasteze cu culoarea de fundal a coperții. Sunt total contraindicate titlurile în culori fade sau în aceeași gama cromatică cu fundalul sau plasate pe un fundal confuz, care poate face dificilă lizibilitate acestuia.

Sub titlu, urmează imaginea care ideal este ilustrativă, reprezintă cel mai bine conținutul și are dozajul optim de atractivitate, reprezentativitate și memorabilitate.

Sub imagine, acolo unde este posibil, trebuie plasat un subtitlu mai cuprinzator, care să dumirească posibilul cititor despre ce e vorba, ce câștigă dacă deschide cartea și o răsfoiește, ce poate găsi în interior. Se înțelege că subtitlul va fi mai mic ca dimensiune ca titlul și de asemenea trebuie să fie ușor lizibil și mai ales “lipicos” din punct de vedere al interesului. Nu relevanța în totalitate cu conținutul cărții contează aici, cât mai ales potențialul de stimulare a unui prim contact între privitor (potențial cumpărător) și cartea propriuzisă.

Să exemplificăm în final prin câteva exemple de coperți reușite

Solenoid / Mircea Cărtărescu / Humanitas

Humanitas este o editură mare, de top, care nu lasă lucrurile la întâmplare. Poate orice carte de la această editura ar putea fi luată ca exemplu de copertă reușită prin prisma atractivității. Nu întâmplător această editura are vânzări, ci tocmai pentru ca știe să facă afaceri cu cărți.

În cazul de față, observăm că numele autorului este mai mare – de departe – decât titlul cărții. Nici nu e de mirare: Cărtărescu este un brand puternic, pe când Solenoid este doar unui dintre nenumaratele titluri ale autorului, cu totul necunoscut la momentul unui prim contact. Facând abstracție de marketing, din punctul de vedere al designului copertii, presupunând că editura nu făcea nimic, coperta și-ar fi făcut treaba oricum și ar fi pus în primul rând în atenția privitorului, brandul CĂRTĂRESCU.

Atat autorul cât și titlul sunt font mare, clar, roșu chiar. De la 10 metri, cartea poate fi identificată ușor. Dacă treceți pe stradă prin fața unei librării și vă uitați de departe înspre raftul de noutăți, puteți vedea clar ce “bunătăți” vă așteaptă dacă aveți curajul să intrați. Imaginea este și ea pitorească. Nu ne pronunțăm aici … Subtitlul nu este necesar, cartea se va vinde oricum și fără acesta.

Mitul copilului rasfatat / Herald

Am ales un exemplu care îndeplinește toate condițiile recomandate mai sus: titlul clar, în constrast cu fundalul (verde pe alb), o singură imagine clară (deși slab reprezentativă, însă atrăgătoare totuși) și un subtitlu consistent, explicativ, clarificativ: “Sa punem sub semnul intrebarii stereotipurile despre copii si parinti”

Looking for Alaska / John Green

Am ales de data aceasta un titlu în limba engleză: Looking for Alaska, cu subtitlul: “The Electric Debut by Award-Winnind Author of The Fault in Our Stars”.

Referințele la titluri mai vechi: nu e tocmai potrivi plasarea pe prima pagina dar in cazul de față avem a face cu o excepție. The Fault in Our Stars a fost hit-ul și ulterior, editura a republicat debutul autorului. Deși numele autorului este redactat clar, mare, ușor vizibil, pe coperta, imaginea de fundal fiind destul de mica pentru a permite folosirea unui subtitlu, în locul unei alte fraze / subtitlu care să atragă, s-a introdus această mențiune care de obicei este plasată fie pe ultima copertă, fie pe coperțile interioare,. cât mai ușor de dat de eaîn cazul răsforii cărții.

Istorie, cultura si cercetare – asa nu!

Încheiem cu un exemplu negativ: titlul se confundă cu background-ul, culoare albă, care nu iese in evidență. Imaginea de fundal – fotografie, lipsită de reprezentativitate, subtitlul lipsește, fiind prezenți pe coperta coordonatorii. Fiind un volum colectiv, coordonatorii deși au un rol important (poate ei sunt motivul pentru care cartea există), nu sunt totuși catch-ul care va vinde cartea pentru că dacă vreunul era un brand atât de puternic, putea să scrie el singur cartea și să fie autor, bucurându-se de o apariție la o editura mare, cu numele boldat și mărit ca în cazul lui Cărtărescu.

Și chiar dacă în cazul de față, fiind un domeniu de specialitate, coordonatorii au oarece notorietate și pot convinge privitorul să răsfoiască cartea, numele acestora este oricum scris la fel de difuz și neclar ca și titlul cărții. Pe scurt, cartea nu va fi un best-seller și nici nu intenționează să respecte minime norme de marketing.